Expoziţie aniversară Tina Popa

Vineri seara, pe 27 ianuarie 2017, a avut loc vernisajul expoziţiei aniversare Tina Ecaterina Popa la Muzeul de Artă „Casa Simian” din Râmnicu Vâlcea, sub egida Uniunii Artiştilor Plastici din România (filiala Vâlcea), cu sprijinul Primăriei Municipiului Râmnicu Vâlcea, al Consiliului Judeţean Vâlcea şi al Clubului Rotary Vâlcea (partenerii media ai evenimentului au fost Studiourile de Radio şi Televiziune din Bucureşti, Craiova, Râmnicu Vâlcea).
Expoziţia – definită în invitaţia la eveniment drept „un profil automărturisitor, compus din 60 de secvenţe pictografice, menite să ilustreze spectacular propria vocaţie şi cariera creativă” – este un omagiu adus la ceas aniversar binecunoscutei artiste vâlcene, la 60 de ani de neîntreruptă activitate (pictură şi grafică), începută de la vârsta de 15 ani ca elevă la Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” din Bucureşti, când a început să creeze, trecând de la real la imaginar.
Tina Popa a devenit de multă vreme un nume de referinţă în arta plastică vâlceană şi naţională, iar activitatea ei nu a însemnat numai munca în atelier, ci şi tot ceea ce a realizat (şi a investit) în societatea în care a trăit. Aprecierea de care se bucură a fost dovedită vineri şi prin numărul mare al prestigioșilor săi invitaţi (nu numai din Vâlcea, ci şi din Bucureşti, Craiova, Sibiu, Piteşti, Petroşani, Cluj), speech-urile elogioase ale unor oficialităţi şi personalităţi artistice, şi nu în ultimul rând, prin dragostea cu care lumea a înconjurat-o, într-o sală expoziţională care a devenit foarte repede neîncăpătoare (cineva numărase 164 de persoane).
Invitaţii au observat imediat că asistau la „un altfel de vernisaj” (aşa cum chiar Tina Popa şi-a propus să fie), mult mai lejer, cu glume şi vorbe de duh, consistent („puţin şi bun”), într-o ambianţă de sărbătoare: flori şi şampanie, îmbrăţişări, zâmbete şi felicitări sincere pentru artistă, totul înnobilat de muzică (Camelia Clavac – soprană; Galina şi Victor Nemţeanu – cafe concert), pe un fundal în care se derulau, în slide show, imagini cu scene din activitatea artistică a Tinei Popa sau din cele şase ediţii ale taberei de Creaţie „Dealul Malului”. După cum se ştie, aceste tabere au fost organizate în chiar casa artistei (loc pe care ea l-a „sfinţit” mai întâi prin propriile sale creaţii de când s-a mutat aici, acum 27 de ani) şi care a devenit astfel un spaţiu sacru, aproape un loc de pelerinaj unde s-au perindat numeroşi sculptori, pictori, critici, personalităţi marcante ale vieţii culturale româneşti (criticul Pavel Şuşară şi actorul Dan Puric sunt exemple elocvente în acest sens).
Cu acest prilej a fost lansat şi albumul aniversar „Tina Popa”, într-o nouă ediţie de excepţie. Acest album de artă a devenit în fapt o monografie (a cărei apariţie autoarea o consideră „un miracol”), care cuprinde şi imagini şi texte biografice. El dă seamă asupra unei activităţi prodigioase în plan artistic şi social şi care justifică (ca efect secundar), pe bună dreptate, titlul de „cetăţean de onoare al municipiului Râmnicu Vâlcea” care i-a fost acordat artistei în anul 2008.
Cei prezenţi au participat apoi la un „Laudatio”, ocazionat de „parcurgerea eroică, dar glorioasă a celor 75 de ani a canonicului labirint al vieţii”. Prea Sfinţia Sa Emilian Lovişteanu (Episcop Vicar al Episcopiei Râmnicului) a evidenţiat faptul că Tina Popa a ştiut să redea în tablourile sale frumosul divin din oameni, din natură şi din întregul univers. A venit cu recunoştinţă la vernisaj pentru a-i mulţumi că există, deoarece artista este un dar al lui Dumnezeu pentru noi, umplându-ne sufletele de ceea ce înseamnă iubirea față de Dumnezeu, de oameni şi față de natura care ne înconjoară.
Criticul de artă Pavel Şuşară crede că prin această expoziţie ne aflăm nu într-un moment întâmplător, ci într-un plin ceremonial al unui eveniment istoric. Tina Popa (pe care o cunoaşte de 20 de ani) reprezintă de fapt numele unui fenomen, al unei energii, al unei forţe, al unei combustii ieşite din comun, toate sub aparenţa fizică a unei fragilităţi şi a unei graţii permanente, care creşte pe măsura trecerii timpului. Aşa se explică de ce artista este, înainte de orice, un om care construieşte, care pe orice pune mâna reuşeşte să realizeze ceva semnificativ şi să adauge lumii o nouă dimensiune, având în acest sens o natură renascentistă. Simpozionul de pictură de la Capul Dealului este o altă creaţie majoră, care a condus la armonizarea unor artişti cu temperamente, stiluri şi viziuni diferite, într-o formă de pace şi de convieţuire, aşa cum rareori se poate vedea. De asemenea, Tina Popa a ştiut să creeze, alături de colegii ei din Râmnicu Vâlcea, un climat artistic pe care cu greu îl găseşti în altă parte (un adevărat etalon de coeziune artistică şi de armonie a intereselor, care poate reverbera pe un spaţiu mai larg). O altă dimensiune a vocaţiei sale de „constructor” se reflectă în chiar picturile pe care artista le-a expus la muzeu: un pictor care lucrează şi creează efectiv cu lumină (cu ceea ce a rămas neconsumat din actul Genezei), pentru că aceasta reprezintă de fapt culoarea. În mod convenţional, lucrările ei sunt flori, peisaje, naturi statice, dar în spatele acestora se află, de fapt, adevăratele energii creatoare ale Tinei Popa. Totul este punere în starea de a fi. Nu este copia a ceea ce există şi a fost creat, prin pictură ea dezvăluind însuşi procesul creaţiei: cum se mişcă lucrurile de la amorf către existenţă, cum încep să capete sens şi lumină (în sens de lumen, lumină fizică pe care o vedem, şi nu de lux). Ea lucrează cu lumina constitutivă, interioară şi duce lucrurile către punerea lor în lumina diurnă, cea care decupează formele şi lasă unele zone în umbră. Se simte în lucrările ei această încercare „de-a ieși”, de-a face din nimic ceva, asemenea actului întemeietor (se şi spune de altfel că artiştii continuă să ducă mai departe un ceremonial al creaţiei, prin ceea ce a rămas încă nepus în ordine, încercând chiar să rememoreze acele momente ale creaţiei originare pentru a le duce mai departe). În acest fel lucrurile ies dintr-o zonă a nonexistenţei şi vin uşor către privitor şi încep să-l ia ca martor la un ceremonial al existenţei, al aşezării efective în lume.
Din punct de vedere artistic, este foarte greu de-a găsi un echivalent al Tinei Popa în ceea ce priveşte curajul de-a risca cromatic în spaţiul pânzei, datorită tonurilor pe care le foloseşte: sunt tonuri pastelate, de la violet deschis, roz, roşu diluat, în general culori aduse într-o zonă de saturaţie extrem de diafană şi subtilă, pe care trebuie să ştii să le stăpâneşti până la capăt (dacă nu, rişti foarte uşor să cazi în compromiterea culorii şi a imaginii). Ea se joacă astfel într-un mod spectaculos cu riscurile în spaţiul pânzei şi cumva dovedeşte implicit faptul că vocaţia o împinge să reconstruiască lumea, că lumea însăşi este plină de capcane şi de riscuri (inclusiv lumea pe care o reconstruieşte ea pe pânză) şi că adevărata vocaţie este cea care îţi dă energia să depăşeşti toate aceste capcane. Dar cea mai bună dovadă a prezenţei Tinei Popa în spaţiul artei, al vieţii şi al comunicării este chiar relaţia directă cu lucrările ei.
Domnul Ion Tămâian a evidenţiat meritul artistei omagiate de-a lupta mai puţin pentru persoana proprie şi mai mult pentru ceilalți, „aşa cum îi stă bine unui rotarian”, a ţinut să precizeze, mulţumindu-i cu această ocazie şi din partea Rotary Club Sibiu. De asemenea, a apreciat faptul că Tina Popa a fost liantul între filiala UAP din Sibiu şi cea din Râmnicu Vâlcea, relevând mereu faptul că artiştii celor două filiale au rădăcini comune, deoarece ei au aparţinut iniţial uneia singure, cea de la Sibiu. Că au rămas prieteni şi au avut numeroase activităţi împreună, inclusiv în cadrul taberelor de creaţie de la Dealul Malului. Doamna Floriana Vlădulescu Marin (preşedintele „Rotary Club” din Râmnicu Vâlcea) a adresat felicitări artistei din partea „colegilor rotarieni”.
Plasticianul Gheorghe Dican (vicepreşedinte al UAP şi preşedinte al Filialei Vâlcea a UAP) a transmis Tinei Popa, în numele membrilor UAP din România, sănătate deplină, putere de muncă, mulţumire sufletească, împliniri şi „La Mulţi Ani” creatori!
Sorin Lory Buliga

Targul de Arta

AZI, TÂRG DE ARTĂ!

Vineri, 16 decembrie 2016, cu începere de la ora 18.00, la Galeria de Artă „Artex”, din municipiul Râmnicu Vâlcea, are loc cea de-a 25-a ediţie a Târgului de artă. Evenimentul, care are loc cu începere de la ora 18.00, este organizat de filiala Vâlcea a UAP. Despre această manifestare, preşedintele UAP Vâlcea, Gheorghe Dican, ne-a spus: „Ne aflăm la cea de-a 25-a ediţie a Târgului de artă. Participă artişti din filiala Vâlcea a UAP. De altfel, filiala Vâlcea are în componenţă şi artişti plastici din Curtea de Argeş şi din judeţul Olt. De asemenea, la acest eveniment avem invitaţi artişti plastici şi din Bucureşti. În cadrul expoziţiei vor fi prezentate şi lucrări aparţinând unor artişti cu operă închisă. Mă refer la Medi Wechsler Dinu, la Lidia Nancuischi şi Alexandru Nancu. Lidia Nancuischi este mama lui Alexandru Nancu, o artistă foarte importantă pentru arta românească. De fiecare dată este o plăcere să te întâlneşti, la sfârşit de an, cu publicul iubitor de artă. Totodată, vor fi şi câteva surprize plăcute în cadrul acestui eveniment”. Laura Bondoc

Petti Velici & Theodora Scurtu

TATĂ ŞI FIICĂ ÎN… EXPOZIŢIE

Vineri, 11 noiembrie 2016, de la ora 19.00, Galeria de Artă „Artex”, din municipiul Râmnicu Vâlcea, va fi gazda vernisajului expoziţiei sub genericul „Culoare, Timp şi Spaţiu”. Pe simezele galeriei de artă îşi vor expune lucrările Petti Velici şi Theodora Scurtu. În cadrul vernisajului, despre cei doi artişti plastici şi opera lor va vorbi criticul de artă Luiza Barcan. Despre acest eveniment şi cei doi protagonişti care îşi vor expune lucrările la Galeria de Artă „Artex”, Gheorghe Dican, preşedintele UAP Vâlcea, ne-a spus: „Este vorba despre o expoziţie extrem de interesantă, atât din punct de vedere al exponatelor, cât şi din punct de vedere al alăturării celor doi, tată şi fiică. Nu sunt la prima expoziţie împreună, dar dacă la primele expoziţii puteam vorbi despre începuturile unei poveşti, în care tatăl îşi încuraja fiica să urmeze un traseu educaţional, acum ne aflăm aproape, în preajma debutului, în cazul fiicei şi a consacrării definitive în cazul tatălui. Theodora Scurtu este studentă în anul I la Facultatea de Arte din Timişoara, admisă prima pe listă, la concursul de admitere susţinut anul acesta în oraşul de pe Bega. După ce a absolvit Liceul de Arte din Râmnicu Vâlcea, unde s-a remarcat, în mod evident, prin expoziţiile pe care le-a făcut, individuale şi colective, dar şi cu premiile obţinute, iat-o, acum, păşind în lumea bună a artelor plastice, într-o galerie profesionistă, respectând toate exigenţele impuse de aceasta. Pentru mine este o mare bucurie să urmăresc traseul evolutiv al unor astfel de tineri şi, de asemenea, sunt fericit când ei se reîntorc acasă, consolidând grupul artiştilor vâlceni. Petti Velici nu este la prima expoziţie personală, dar din punct de vedere simbolic este la cea mai importantă. Vineri, de la ora 19.00, o va duce de mână, îmbrăcată la ţol festiv, la altarul culturii române, pe Theodora. Să le dorim mult succes şi să le dorim ca parteneriatul lor să fie cât mai îndelungat”.

„SEMNE ŞI GESTURI” – Nicolae Ispas

EXPOZIŢIA DE PICTURĂ „SEMNE ŞI GESTURI” – NICOLAE ISPAS

Vineri, 7 octombrie 2016, cu începere de la ora 18.00, la Galeria de Artă „Artex” din municipiul Râmnicu Vâlcea, are loc vernisajul expoziţiei de pictură sub genericul „Gesturi şi semne”. Pe simezele galeriei de artă vor fi expuse lucrările artistului plastic Alexandru Nicolae Ispas din Alba-Iulia. Despre acest eveniment, Gheorghe Dican, preşedintele UAP Vâlcea, ne-a spus: „Alexandru Nicolae Ispas este preşedintele filialei Alba-Iulia a Uniunii Artiştilor Plastici din România. Este un artist care practică o pictură de tip non-figurativ, cu elemente de tip gestual. Artistul a ajuns la o sinteză a formelor şi pune în dialog câmpurile cromatice tratate plat-uniform, cu zone profund vibrate. Este prima expoziţie personală pe care Alexandru Nicolae Ispas o are la Râmnicu Vâlcea. Însă, artistul a participat în mai multe expoziţii colective organizate la Râmnicu Vâlcea”. Laura Bondoc

Salonul Judetean de Arta

Aşa cum ne-a obişnuit în ultimi ani şi anul acesta renumita Uniune a Artiştilor Plastici din România – Filiala Vâlcea a pregătit pentru iubitorii genului din municipiul şi judeţul nostru o serie întreagă de expoziţii reprezentative din domeniul artelor plastice. Iubitorii de pictură, sculptură, artă fotografică etc. pot admira la sediul Uniunii din Strada Calea lui Traian nr.114, la parterul blocului L, o serie întreagă de exponate (picturi, fotografii, sculpturi, caricaturi etc.. Organizatorii vin cu câteva surprize extrem de plăcute şi atrăgătoare prezentând în faţa râmnicenilor şi pe autorii acestor lucrări. Ei pot să dialogheze cu renumiţi artişti veniţi din ţară, dar şi din străinătate. Din discuţiile purtate cu organizatorii şi în mod deosebit cu preşedintele UAP Vâlcea – Gheorghe Dican, am desprins câteva lucruri extrem de interesante şi benefice pentru noi toţi ce vizează desfăşurarea acestor evenimente eşalonate pe zile, săptămâni şi luni, de-a lungul întregului an. Galeria de Artă ”ARTEX” din Rm. Vâlcea prezintă Salonul Judeţean de Artă-ora 24.00; l 09-29 septembrie, Aşadar, stimaţi cititori, iubitori de arte frumoase aveţi ce vedea şi admira de-a lungul întregului an la renumita Galerie de Artă ”ARTEX” din Rm. Vâlcea, sub îngrijirea şi în organizarea unor minunaţi colegi de-ai noştri, care deservesc în credinţă, devotament şi înalt profesionalism această importantă latură a culturii vâlcene. Nicolae Dinescu

Expozitie personala a artistului LAURENŢIU DIMIŞCĂ

Vineri, 27 mai 2016, la Galeria de Artă „Artex”, din municipiul Râmnicu Vâlcea, are loc vernisajul unei expoziţii personale a artistului plastic Laurenţiu Dimişcă. Expoziţia cuprinde lucrări de pictură, instalaţii, dar şi alte genuri de reprezentare plastică. Despre acest eveniment, artistul plastic Gheorghe Dican, preşedintele UAP Vâlcea, ne-a spus: “Laurenţiu Dimişcă este unul dintre cei mai interesanţi artişti plastici români, din generaţia tânără. El promovează, în România, un gen de artă mai puţin cunoscut şi care vine de la pictorul francez Jean Dubuffet. Conceptul se cheamă artă brută şi Laurenţiu Dimişcă este cel mai important reprezentant al acestei tendinţe în România. El s-a ocupat, în 2011, de organizarea la Bucureşti a unui mare salon de artă brută care a reunit artişti din foarte multe ţări. De asemenea, La Piatra Neamţ, el şi-a propus să facă un Muzeu cu lucrări de artă brută şi sunt convins că o să reuşească acest lucru”. Evenimentul are loc cu începere de la ora 18.00 şi este organizat de UAP Vâlcea. Laura Bondoc

LA GALERIA „ARTEX”, ARTISTUL PLASTIC LAURENŢIU DIMIŞCĂ ŞI-A EXPUS LUCRĂRILE

La sfârşitul săptămânii trecute, Galeria de Artă „Artex”, din municipiul Râmnicu Vâlcea, în prezenţa unei asistenţe numeroase, a fost gazda vernisajului unei expoziţii personale a artistului plastic Laurenţiu Dimişcă din Piatra Neamţ. Expoziţia de la Râmnicu Vâlcea cuprinde lucrări de pictură, instalaţii, dar şi alte genuri de reprezentare plastică. Laurenţiu Dimişcă s-a născut la data de 17 ianuarie 1977, în oraşul Piatra Neamţ. A absolvit Liceul de Artă „Victor Brauner” din Piatra Neamţ (1991-1995) şi Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca (2000). De asemenea, a urmat cursurile de master şi cele de doctorat la Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca. Laurenţiu Dimişcă este membru UAP România, filiala Piatra Neamţ. Despre acest eveniment, artistul plastic Gheorghe Dican, preşedintele UAP Vâlcea, ne-a spus: „Expoziţia de la Galeria «Artex» este una inedită, pentru că artistul Laurenţiu Dimişcă promovează un gen de artă, care este mai puţin cunoscut şi mai puţin folosit în mediile artistice profesioniste. Conceptul de artă brută a fost lansat de pictorul francez Jean Dubuffet, în anul 1945. Probabil că şi contextul istoric, social, politic, din perioada respectivă, l-au determinat pe artistul francez să promoveze o astfel de artă. Dacă stau bine să mă gândesc şi Primul Război Mondial a făcut acelaşi lucru cu Mişcarea „Dada”, care a apărut în 1916. Cred că acest lucru era o reacţie împotriva urâtului, a violenţei. Practic, cei care fac această artă provin dintr-un mediu în care există probleme psihice, dacă pot spune aşa, din spitalele de psihiatrie, pentru că lumea descrisă de pictorii, care fac artă brută, este o lume macabră, chiar schizofrenică, o lume care nu are legătură neapărat cu frumosul, cu experienţele artistice pe care artiştii le-au asimilat, le-au însuşit şi le-au pictat de-a lungul timpului. Laurenţiu Dimişcă practică această artă în ciuda faptului că el este un pictor profesionist. Arta brută promovează pe cei care nu au şcoală, care vin cu exprimările din interiorul sufletului fără să fie prelucrate de partea intelectuală, negând rolul şi funcţiile cunoaşterii. Aşa cum spuneam, Laurenţiu Dimişcă este un pictor şcolit, are un doctorat în arte vizuale şi, totuşi, este cel mai important reprezentant al acestui curent în România. Este un artist care este chemat în multe locuri din Europa, pentru a preda cursuri pe acest domeniu şi cel care a organizat, pentru prima dată în ţara noastră, un salon internaţional de artă brută şi cel care se străduieşte să facă la Piatra Neamţ un muzeu autentic, pe care vrea să-l înscrie în Cartea Recordurilor şi în ghidul curiozităţilor de vizitat. El a cumpărat o şcoală, care are 800 mp, şi crede că în toamnă va da drumul la primele săli, unde se vor ţine şi simpozioane de creaţie, unde vor veni şi artişti care să lucreze, unde vor fi tot felul de întâmplări artistice, nu neapărat pe această direcţie a artei brute. El este o persoană căreia îi place tot timpul să scornească câte ceva. Expoziţia de la Râmnicu Vâlcea a demonstrat lucrul acesta, pentru că dincolo de lucrările expuse pe zona parietală a sălii, a fost şi o paradă a modei. Am avut o bună colaborare cu elevii de la Liceul de Arte «Victor Giuleanu » şi cu cei de la Şcoala Gimnazială «Anton Pann», pe care i-a adus Georgiana Poenaru şi căreia îi mulţumesc pe această cale, copii care au îmbrăcat costumele speciale făcute de Laurenţiu Dimişcă, creaţii ale autorului”. Laura Bondoc

EXPOZIŢIE DE ICOANE SUB GENERICUL „DRUMUL CRUCII”

Azi, 6 aprilie a.c., 18.00, la Galeriile de Artă „Artex”, din municipiul Râmnicu Vâlcea, are loc vernisajul expoziţiei sub genericul „Drumul Crucii”, eveniment dedicat Sfintelor Sărbători de Paşti. „Expoziţia de la galeria de artă se intitulează <> şi cuprinde icoane realizate pe lemn sau pe sticlă de artişti iconari din Bucureşti şi din ţară, cărora li s-au alăturat câţiva artişti vâlceni. Este vorba de Daniel Stancu, Cătălin Oancea şi părintele Sorin Părăuşeanu. Este a treia ediţie a acestui salon <>, care îl are ca şi curator pe domnul Veleriu Stoica, un cunoscut artist din Bucureşti, un om inimos care a strâns în jurul lui un grup de artişti cu care expune atât în ţară, cât şi în străinătate. La acest eveniment sunt invitaţi şi copiii de la Şcoala Generală Ioneşti, care expun ouă încondeiate. Ei sunt conduşi de nişte inimoşi dascăli care au încercat să preia o tradiţie, aceea a încondeiatului ouălor şi să o ducă mai departe”, ne-a spus preşedintele Filialei Vâlcea a UAP, Gheorghe Dican. În cadrul manifestării despre patimile şi învierea Domnului vorbeşte preotul Sorin Părăuşanu. Laura Zamfiroiu

EXPOZIŢIE RETROSPECTIVĂ A ARTISTULUI PLASTIC ERVANT NICOGOSIAN

La sfârşitul săptămânii trecute, în prezenţa unei asistenţe numeroase, Galeria „Artex” a fost gazda vernisajului unei expoziţii retrospective a artistului plastic Ervant Nicogosian. În deschiderea evenimentului au vorbit, despre artistul plastic Ervant Nicogosian şi opera sa, Gheorghe Dican, preşedintele UAP Vâlcea, şi criticul de artă Roxana Păsculescu. Ervant Nicogosian (n. 6 decembrie 1928, Odesa – d. 26 mai 2014, Bucureşti) a fost un pictor român de origine armeană. A studiat desenul de mic la Odessa, unde locuia cu familia, dar bazele artei sale le-a primit într-unul din cele cinci lagăre în care a fost închis alături de familie, în perioada 1941-1948. A urmat Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, Bucureşti (1948-1954), clasa profesorului Camil Ressu, Jean Alexandru Steriadi, Marius Bunescu şi Nicolae Dărăscu, unde l-a avut coleg, printre alţii, pe Paul Gherasim. Despre acest eveniment, Gheorghe Dican, preşedintele UAP Vâlcea, a spus: „Acest eveniment reprezintă invitaţie la o expoziţie specială, o expoziţie deosebită, retrospectivă a lui Ervant Nicogosian, un artist care s-a dus la cele veşnice în urmă în urmă cu doi ani. Născut în 1928, în Odesa, Ervant Nicogosian este un artist care a suferit mult în perioada de tinereţe, pentru că a fost exilat în gulagul din zona siberiană. Este un artist de factură abstractă, gestuală. Lucrările expuse la Râmnicu Vâlcea sunt venite de la Timişoara unde i s-a organizat o expoziţie personală şi sunt în marea lor majoritate realizate în ultimii ani de viaţă, în perioada când maestrul nu a mai putut să vadă absolut deloc. Sunt lucrări, practic, pe „întuneric”, realizate, dar care demonstrează vivacitatea şi spontaneitatea acestui artist. Ce este interesant şi pentru vâlceni să afle că artistul plastic Ervant Nicogosian este autorul mozaicului care împodobeşte sediul Arhivelor vâlcene din Râmnicu Vâlcea, celebra „Bătălie de la Posada”. De altfel, în această expoziţie organizată la Galeria „Artex”, avem şi un tablou, aflat în colecţia Muzeului Judeţean Vâlcea, care este o schiţă a mozaicul care reprezintă celebra Bătălie de la Posada. Este bine pentru vâlceni să cunoască opera acestui mare artist pentru că el a şi făcut ceva pentru oraşul nostru” . La rândul său, criticul de artă Roxana Păsculescu a subliniat: „Ervant Nicogosian, un artist născut în 1928, dispărut dintre noi în 2014, s-a făcut remarcat, prin acest expresionism abstract, încă din perioada sa de tinereţe. Prin aceasta ţin să subliniez faptul că Ervant Nicogosian este un expresionist, care marchează istoria acestui stil. Este un expresionist care s-a format, desigur, la şcoala picturii interbelice, avându-l pe Camil Ressu ca profesor, printre alţii – alţii fiind nume celebre ale artelor româneşti cum ar fi Nicolae Dărăscu şi Jean Al. Steriadi. Aici, la Râmnicu Vâlcea, la Galeria „Artex”, găsim o selecţie foarte interesantă a lucrărilor lui Ervant Nicogosian, din această perioadă largă a expresionismului său gestual. Majoritatea lucrărilor din spaţiul expoziţional sunt realizate de artist în perioada aşa numită oarbă, în etapa în care artistul, atins de cecitate, nu mai vedea şi în care doar mintea şi sufletul funcţionau extrem de bine. Şi reîntoarcerile la perioada acelei adolescenţe petrecute în lagăre, perioada anilor ’40-’48, este cea la care se face referire în fiecare dintre aceste lucrări de pe simeze”. La eveniment au fost prezenţi artişti plastici şi oameni de cultură, dar şi deputatul Romeo Rădulescu, PS Emilian Lovişteanul, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, Sorin Zamfirescu etc. Laura Bondoc

EXPOZIŢIA INTERJUDEŢEANĂ „SEMNE DE PRIMĂVARĂ”

Vineri, 19 februarie 2016, la Galeria de Artă „Artex” din municipiul Râmnicu Vâlcea, are loc vernisajul expoziţiei interjudeţene de pictură „Semne de primăvară”. Pe simezele galeriei de artă, vor expune artişti plastici din filiala Vâlcea a UAP, dar şi din oraşele Arad, Brăila, Bucureşti, Craiova şi Oradea. Despre acest eveniment, Gheorghe Dican, preşedintele UAP Vâlcea, a spus: “«Semne de primăvară» este o expoziţie interjudeţeană, la care participă artişti plastici din Brăila, Bucureşti, Arad, Craiova, Oradea şi Râmnicu Vâlcea. Participarea la această manifestare s-a făcut pe bază de invitaţii nominale, pentru că este o expoziţie cu o anumită temă, o expoziţie-proiect. La început, a fost sub forma „Natura statică”, iar în prezent, i-am dat o nouă identitate, o nouă căutare, deoarece am mărit baza de simboluri pe care putem să le folosim în elaborarea lucrărilor pe care trebuie să le expunem la galeria de artă. Este, de fapt, gestul nostru, în prag de primăvară, prin care îi «ademenim» pe iubitorii de frumos, în spaţiul galeriei de artă. Este un gest prin care noi ne fidelizăm, într-un fel, publicul pe care noi deja l-am câştigat. Totodată, încercăm să aducem în jurul nostru şi alţi oameni care iubesc frumosul. De fapt, toate gesturile noastre pe care le facem, fie că e vorba de expoziţii, fie că este vorba de alte evenimente pe care le organizăm, reprezintă şi un factor de natură educativă. Totuşi, este nevoie ca publicul de artă să fie educat. Uneori noi suplinim ceea ce nu face programa de învăţământ şi încercăm să facem, prin intermediul colegilor noştri, care lucrează în învăţământ, care sunt membrii ai Uniunii Artiştilor Plastici şi care sunt artişti, să îi conştientizăm pe tineri mai ales de faptul că trebuie să se aplece asupra lucrurilor fundamentale din zona culturală”. Laura Bondoc

“Reflexii in timp” – Ioan Tamâian

Filiala Râmnicu Vâlcea a UAP din România organizeaza vineri, 15 ianuarie, ora 18.30, la Galeria de Arta Artex, expozitia “Reflexii in timp” semnata Ioan Tamâian.
Ioan Tamâian este artistul sticlar sibian, naascut sub semnul fin si aprig al siliciului. A copilarit in Poiana Codrului, acolo unde este atestata cea mai veche fabrica de sticla de la noi. Dupa liceul de arta de la Satu Mare, a fost student la Cluj, unde, la catedra de Ceramica Sticla Metal a fost indrumat de Maria Nemes, Cornel Ailincai si Mircea Spataru. A ramas fascinat de acest material nobil si imprevizibil si si-a facut din el mijlocul predilect de expresie. Lucrul timpuriu in fabrica i-a relevat secretele prelucrarii si dialogul sau cu pasta fluida, ceea ce pare, nu de putine ori, insufletita, da la iveala compozitii curajoase, de mari dimensiuni. Din lunga sa experienta nemijlocita stie ca sticla se supune artistului doar când acesta stie sigur ce vrea, combinând, in proportii egale, un concept ferm, cu o buna cunoastere a tehnologiei. Ceea ce particularizeaza creatia lui Ioan Tamâian sunt infinitele registre cromatice si diferitele grade de transparenta si opacitate, obtinute prin suprapunerea de sticla plana de diferite culori. Carina Miron